Nivelul zero

Frunze arămii prin copacii intârziați imi amintesc ca este timpul nivelului zero. Se moare masiv, imaginar si poetic pentru a renaste dupa scurt timp. Viata este monotona,zgomotoasă si prăfuita atunci cand nu poti sa mori fata de tine,fata de anotimpuri, cate putin in fiecare zi. Nu ai de unde sa renasti. Nu poti simți mugurul care asteapta. Culori de viata. Cineva imi spunea : „Nu trebuie sa-ti spui supararile niciunui om, ci doar lui Dumnezeu.” Atunci, de ce mai stau in padurea cu pomi colorati, uscati, si plopii inalti ?! Daca nu-mi pot atinge frunzele , inseamna ca nu am radacini. Fara radacinile din nivelul zero, nu exista inaltimea fosnetului pana la Cer.

Anunțuri

Comentarii:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s